Satul Lupeni este situat în zona geografică denumită „Nyikómente” reprezentat de satele formate în bazinul hidrologic al pîrîului Feernic. Comuna Lupeni se află la poalele Depresiunii Visagului, pe partea dreapta a bazinului superior al rîului Tîrnava Mare, în valea superioară a afluentului de dreapta acestuia, Pîrîul Feeric (Nicoul Alb – Fehérnyikó). Lupeni, centru administrativ al comunei numărînd nouă sate, se întinde pe cursul superior al pîrîului Feernic. Elementele majore de relief ce formează limitele sunt: Versantul însorit al dealului Gordon către nord-est, Cseretető către vest, iar valea este închisă către nord de platoul Kalonda.
Dealungul străzii Principale, terenuri extinse formau proprietatea unor familii, iar prin subdivizările parcelelor datorate moştenirii terenurile au rămas în familii, dînd naştere la străzi, ce se deschideau în mijlocul moşiei, sau mai rar între moşii, purtînd numele familiilor (de ex. Kovácsok utcája, Fancsaliak utcája). Reperul principal în cadrul satului era reprezentat de cursul pîrîului, astfel s-au diferenţiat trei macro-unităţi teritoriale: Alszeg (Avaszeg), Vízmellyéke és Felszeg (Fesszeg), unele familii avînd proprietăţi în mai multe zone, cu propria stradă denumită în consecinţă: Asó Fancsaliak utcája, Feső Fancsaliak utcája.
Terenurile şi gospodăriile aflate în proximitatea apei (Feernicului) au fost deseori devastate de inundaţii, ducînd la reconstrucţii frecvente, de fiecare dată pe elevaţii mai înalte din piatră. Pe vremea întocmirii Primei hărţi militare austriece (1782-85) casele „insulei” cuprinse între str. Kalóz şi pîrîu erau întoarse către apă, însă pe reprezentările mai recente întîlnim situaţia actuală a ocupării loturilor, unde casele formează un front ordonat către str. Kalóz cu anexele gospodăreşti către mal.
Localitatea are structură mixtă, cea ce înseamnă că este sat adunat, de tip linear, în care apar elemente ale tipului de sat de grup. În primul deceniu al seculului XX. a început subdivizarea parcelelor cu limite perpendiculare liniei străzii, urmînd reguli precise de moştenire, densificarea ţesutul construit ajungînd în multe locuri la un nivel de aglomeleraţie caracteristică mediilor urbane necontrolate în această privinţă. Pe loturile din ce în ce mai sfărîmiţate se construiesc case din ce în ce mai mari, neţinînd cont de reguli de însorire, practic eliminînd spaţiul curţii, şi îngustînd perceptiv spaţiul public al străzii, elemente ce dau valoare spaţiului existenţial rural.
Documente
- farkaslaka_fark_anexa_3_regl_zona_centrala
- farkaslaka_fark_anexa_4_regl_zona_locuit
- farkaslaka_fark__memoriu
- farkaslaka_fark-3_gazdasagi_epuletek_150dpi
- farkaslaka_fark-4_turizmus_150dpi
- farkaslaka_392_haz_-kaloz
- farkaslaka_206_haz_-_nagy
- farkaslaka_237_haz_-_nagy_tamasi_emlekhaz
- farkaslaka_340_nyarikonyha_-kaloz
- farkaslaka_fark-2_szep_hazak_150dpi
- farkaslaka_fark-1_telepulesszerkezet_red_150dpi
COMENTARIUL DVS.